"Generatia '70 - '80"

Am primit de curand un e-mail care m-a facut sa ma simt nostalgic si sa imi fie dor de vremurile copilariei. M-am gandit sa impartasesc cu restul ce scria acolo, si anume:

< < < Nascuti la inceputul anilor 70-80, vedem acum in anul 2008 cum casa parintilor nostri este de 50 de ori mai scumpa  decat atunci cand au cumparat-o si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre in jur de 50 de ani. 

Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna, nici despre razboaie sangeroase, dar avem cultura generala, pentru ca asta insemna ceva o data. 

Suntem ultima generatie care a jucat "Ascunselea", "Castel", "Ratele si vanatorii", "Tara, tara! Vrem ostasi", "Prinsea", "Sticluta cu otrava", "Pac Pac", "Hotii si vardistii", ultimii care au strigat "Un doi trei la perete stai", ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care am facut petreceri video (inchiriam un video si stateam sa ne uitam la filme 2 zile inchisi in casa), primii care am vazut desene animate color, primii care am renuntat la casete audio si le-am inlocuit cu CD-uri.

Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Puma era deja lider de gasca..
Noi nu am dat examene de Capacitate, nu am dat teste grile la admitere. 
Noi am fost ultimii "Soimi ai Patriei" si ultimii "Pioneri".
La gradinita am invatat poezii in romaneste, nu in engleza... Si am cantat MULTI ANI TRAIASCA, nu HAPPY BIRTHDAY la aniversari.

Am sorbit din ochi Sclava Isaura, Beverly Hills , Melrose Place , Twin Peaks, Dallas , si cine zice ca nu s-a uitat ori minte ori nu avea inca televizor.
Reclamele de pe posturile straine ne innebuneau si abia asteptam sa vina si la noi inghetata Magnum, sau pustile alea absolut superbe cu apa. Intre timp, ne consolam cu Tango cu vanilie si ciocolata si clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate in cap ne provocau pneumonii. Si uite un motiv bun sa nu mergem la scoala.
Noi am ascultat si Metallica, si Ace of Base, si DJ Bobo, si Michael Jackson, si Backstreet Boys si Take That si inca nu auzisem de manele, singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu stia pasii, dar toti dansam!
Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atat de Abba, si de Queen, cat si de noile nume gen 50 Cent si Britney Spears. 
Am citit "Licurici", "Pif", "Ciresarii", si am baut Cico si Zmeurata si ni s-a parut ceva extraordinar cand au aparut primele sucuri "de la  TEC" fara sa ne fie teama ca "au prea multe E-uri", iar la scoala beam toata clasa dintr-o sticla de suc fara teama de virusi.
Noi am baut prima Coca-Cola la sticla si am descoperit internetul.
Noi nu ne dadeam bip-uri, ne fluieram sa iesim afara, noi nu aveam "dolby surround system" , taceam toti ca sa auzim actiunea filmului, nu aveam "Nintendo" sau "Playstation", ci jocuri tetris de care ne plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap, pline de praf.
Abia asteptam la chefuri sa jucam "Fantanita", sau "Flori, fete sau baieti", sau "Adevar sau Provocare", sau orice ne dadea un pretext sa "pupam pe gura" pe cine "iubeam"...
Noi suntem cei care inca au mai "cerut prietenia", care inca roseam la cuvantul "sex", care dadeam cu banul care sa intre in farmacie sa cumpere prezervative, pe care apoi sa le umplem cu apa si sa le aruncam in capul colegilor, care am completat mii de oracole, sperand ca persoana iubita va citi acolo unde scrie "De cine iti place?" ca ne place de el/ea.
Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si cotiere, nu am avut scaune speciale in masini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfacute de copii, nu ne-am spalat pe maini dupa ce ne-am jucat cu toti cainii si toate pisicile din cartier, nu am tinut cont de cate lipide si glucide mancam, parintii nostri nu au "child proof the house", ne-au trimis sa cumparam bere si vin de la alimentara, si cate un pachet de tigari de la tutungerie.
Noi am auzit cum s-a tras la Revolutie, noi am fost martorii a trei schimbari de bancnote si monede, noi am ras la bancuri cu Bula, noi am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca la Pro TV, noi suntem cei care mai tinem minte emisiunea "Feriti-va de magarus".
Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de "first-timers" ...
Daca citesti si ai cazut macar un pic pe ganduri, esti de-al nostru! > > >

... ce mi-as dori cu tine!

Vreau sa vorbesc cu tine ore in sir despre totul si nimic, despre noi, despre trecut si viitor, despre greseli si fapte bune si sa ne invatam unul pe celalalt ce este bine.
Vreau sa fim unul pentru celalalt cel mai bun prieten, sa nu ne mai trebuiasca nimic altceva in afara de prietenia noastra.
Vreau sa reusim impreuna sa facem ce n-au mai facut altii, sa cladim ceva unic si sa ne refugiem in ce-am construit amandoi.
Vreau sa fim corecti unul cu celalalt, sa ne intelegem in orice problema si sa avem intelegerea pentru greutatile celuilalt.
Vreau sa fim sinceri unul cu altul, sa ne confesam cand am facut o prostie si sa ne bucuram de lucrurile minunate care vin din sinceritatea noastra.
Vreau sa fim puternici, sa izbutim in tot, sa nu ducem grija de nimic si sa ne mearga de minune.
Vreau sa fim interesati unul de celalalt, sa simtim cand unuia din noi ii este greu si sa aratam ca ne pasa unul de celalalt.
Vreau sa fim delicati, sa stim cum sa ne purtam unul fata de celalalt si sa ne inducem respect unul altuia.
Vreau sa fim darnici, sa ne daruim reciproc clipe de neuitat si tot ce e mai bun si ne sta in putinta.
Vreau sa fim deschisi unul fata de celalalt, sa ne cunoastem cele mai intunecate colturi, cele mai luminoase orizonturi si cele mai ascunse si intime ganduri.
Vreau sa fim optimisti, ca in momentul cand dam de greu sa stim ca in final totul va iesi bine cat suntem impreuna.
Vreau sa ne facem de cap, sa ne simtim liberi impreuna si sa profitam de viata cat putem.
Vreau sa fim nebuni si sa ne jucam si cuminte si pervers, sa fim cat se poate de naturali si sa putem face orice ne vine in minte unul cu altul.
Vreau sa ne iubim ca si cand ar fi prima data cand ne-am indragostit, sa ne bucuram unul de celalalt si sa traim o poveste.
Vreau sa dansam pana cadem jos, sa ne distram si sa ne simtim bine mereu pana la capat.
Vreau sa calatorim, sa mergem unde vrem, sa vedem ce ne vine in minte si sa ajungem oriunde dorim in mai putin de o ora.
Vreau sa fim fericiti, sa traim frumos si din plin orice clipa si sa nu ne para rau pentru nimic.
Vreau sa facem dragoste oricand si oriunde, sa nu ne fie rusine nici o clipa pentru ca ceea ce facem noi nu e rusinos, ci de vis.
Vreau sa ne imbatam, sa radem de ceilalti din jur si sa facem o nebunie de neuitat.
Vreau sa facem cea mai buna echipa de pe Pamant, sa fim uniti si sa ne tinem spatele unul altuia, ca nimeni sa nu reuseasca sa ne doboare.
Vreau sa avem o viata fara grija zilei care urmeaza, sa castigam impreuna cat n-au castigat altii in doua vieti si sa ne si ramana si pentru viata viitoare.
Vreau sa fim fericiti, sa zambim mereu si sa avem optimism in minte, ca nu cumva sa credem ca vom esua vreodata.
Vreau sa facem o casa la tara, sa ne alergam prin ea, sa ne plantam un pom in fata casei si sa luam si un caine mare in curte.
Vreau sa ne uitam la toate filmele posibile, porcarii si capodopere, sa radem si sa plangem impreuna la ele.
Vreau sa fim mereu frumosi, sa inspiram mereu lumina si sa fim priviti ca cei mai norocosi oameni.
Vreau sa fim mandrii unul de celalalt, sa ne laudam cu ce face celalalt si sa ne mearga ca pe roate orice avem in gand sa facem pe viitor.

..... vreau sa fi fericit cu mine si sa nu-ti lipseasca nimic niciodata!

Cu drag,
Iubita ta

Monolog ... catre mine

Seara, cand se face liniste in jurul meu, adesea aud aceesi intrebare roind in mintea mea: ce caut eu pe acest Pamant? Dupa care se desprin si alte intrebari: ce vreau eu si ce vor altii de la mine? Sunt aici sa iubesc, sa daruiesc ceva anume sau sa iau si sa provoc disconfort? Sunt aici sa devin o persoana cunoscuta si de succes sau un nimeni de la coltul strazii? Sunt aici sa fac pace mondiala sau sa provoc al treilea Razboi Mondial? Sunt intrebari care nu contenesc sa ma apese si incerc pe zi ce trece sa aflu macar o parte din raspunsurile lor.

Conform a ceea ce am invatat: Dumnezeu m-a facut pe acest Pamant, el mi-a dat viata prin parintii mei, el m-a ajutat sa cresc si mi-a dat putere prin cei din jurul meu cand am avut mai mare nevoie. Dumnezeu mi-a dat vedere, sa pot distinge forme si culori, dar si sa vad insemnatatea acestora, prin transpunerea in ganduri. Dumnezeu mi-a dat auz, sa pot asculta ce se spune in jurul meu, dar si gandurile care rasuna in mintea celorlalti. Dumnezeu mi-a dat miros, sa simt aroma unei flori, dar si sa simt izul raului. Dumnezeu mi-a dat maini si picioare, sa ma pot deplasa si sa ma pot descurca in treburi, dar si sa-i ajut pe ceilalti la nevoie. Dumnezeu mi-a dat minte, sa pot elabora idei, dar si pentru a avea ratiune si constiinta. Dumnezeu mi-a dat inima, sa pot avea energie si vitalitate, dar si pentru a ierta si a darui. Dumnezeu mi-a dat suflet pentru a iubi si a visa, dar si pentru a putea simti si intui sentimente.

Conform mintii mele: Eu sunt alcatuita din fizic si spiritual, din real si vis, din efemer si eternitate. Din pacate, nu sunt in stare sa apreciez mai des aceste lucruri unice. Sunt sanatoasa, dar nu stiu sa multumesc pentru asta. Sunt desteapta, dar nu stiu catre ce sa-mi indrept inteligenta. Sunt frumoasa, dar nu stiu sa apreciez darul acesta. Sunt originala si totusi copiez pe altii. Sunt fericita in esenta si am ce altii si-ar dori extrem de mult, dar totusi sunt nemultumita de conditia mea. Iar la sfarsitul zilei, tot eu ma intreb de ce nu mi-au iesit "afacerile". Nu suport cand simt ca cineva e mai bun ca mine pe diverse capitole, si totusi ma bucur pentru acea persoana. Sunt cuminte si linistita, si totusi mintea mea doreste aventura si nebunie. Urechile mele aud tot felul de lucruri, numai ca ceva defect din mine retine numai partile rele. Probabil din cauza influentei mentalitatii comune a mediului in care traiesc, in care toti sunt pesimisti si mereu au neajunsuri. Ma intreb in sinea mea de ce fac oamenii lucruri bolnave si rele, cand ar trebui de fapt sa imi corectez "uratul" din mine. Nu inteleg de ce unele persoane doresc sa traiasca precum in salbaticie, fara reguli, fara morala si integritate, fie acestea si partial existente, apoi ma uit la mine si ma vad pe zi ce trece ca manifest porniri asemanatoare, pe deasupra mai sunt si curioasa de evenimente petrecute in maniera asta. Incerc sa ma feresc de oameni care au mintea si gandurile murdare, si totusi ma complac in compromisuri cu aceste persoane si uit incet, incet de ce ma feream initial.

Cateodata vreau sa evadez, sa plec, sa nu ma mai gandesc la nimeni si nimic. Sa fiu eu cu mine, sa imi aud doar cuvintele proprii in minte, dar pe urma imi dau seama ca pana nu ma impac eu cu mine, nu voi reusi niciodata sa imi gasesc linistea si calea de urmat. Nu regret nimic din viata mea, chiar daca am suferit mult la un moment dat sau chiar daca am facut pe altii sa sufere. Fiecare cand sufera se intelepteste. Aud foarte des cum ca unele persoane se plang ca nu stiu cum sa reactioneze sau sa se comporte cand sunt pusi in fata greului. Cea mai buna practica pentru fiecare persoana pentru a dobandi experienta vietii este de a-si trai propria viata, cu bune si cu rele.